Centrum kids

Vitamine recomandate pentru copii

În țara noastră, conform Ordinului 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi sunt:

1. Caracteristici în alimentaţia copilului

• Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.
• Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.
• Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.

2. Principii în alimentaţia copilului. Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:

• Asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare.
• Asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr.
• Consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat.

3. Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:

• Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.
• Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
• Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.
• Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.
• Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.
• Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.
• Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.

4. Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:

• Să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere.
• Să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia.
• Să asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele - inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi.
• Gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime.
• Să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.²